FEDERAŢIA CULTIVATORILOR DE SFECLĂ DE ZAHĂR DIN ROMÂNIA
ROMANIAN SUGAR BEET GROWERS FEDERATION

500470 Braşov str. Fundăturii nr.2

Telefon: (40)-268-476 795

  Fax:        (40)-268-476 608
e-mail: office@fcszr.ro
    SCURT ISTORIC AL AMELIORĂRII SFECLEI DE ZAHĂR ÎN ROMÂNIA
     Dr. ing   Ioan Gherman

       

 
               De la începuturile cultivării sfeclei de zahăr în ţara noastră (a treia decadă a secolului al XIX-lea)şi până în 1934 s-au cultivat exclusiv soiuri străine utilizându-se numai sămânţă din import. În 1934 s-a înfiinţat societatea SISA care importa sămânţă elită din soiuri diploide plurigerme (germane şi poloneze) şi o multiplica în România .

               În tratatul Ameliorarea plantelor agricole editat în 1934. Nicolaie Săulescu – profesor la Academia de Înalte Studii Agronomice Cluj, scria : “O ameliorare a sfeclelor (de zahăr şi de nutreţ) este recomandabilă, pentru că astăzi plătim bani mulţi străinătăţii pentru sămânţa importată, care nici nu este adaptată condiţiilor de la noi. “

                În 1945 pe lângă fabrica de zahăr Bod s-a organizat un sector de cercetare pentru sfecla de zahăr care a funcţionat în cadrul şi sub îndrumarea Institutului de Cercetări Alimentare până în 1956 când a trecut în subordinea ICAR. Acest laborator de la Bod a coordonat cercetările în problema sfeclei de zahăr în toată ţara .

                 Lucrările de ameliorare la sfecla de zahăr  la noi în ţară au început în anul 1948 şi ele s-au desfăşurat până în 1956 în paralel în cadrul ICAR (la staţiunile Lovrin şi Câmpia Turzii)şi la laboratoarele de cercetare de pe lângă fabricile de zahăr Bod şi Roman. Din 1967 activitatea de ameliorare s-a desfăşurat în Institutul de Cercetare pentru Cartof şi sfeclă de Zahăr Braşov  iar din 1981 în Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Sfeclei de Zahăr şi Substanţelor Dulci Fundulea şi în Staţiunile de cercetare pentru sfeclă de la Braşov şi Roman. În perioada 1948-2000 s-au creat ,omologat şi introdus în producţie următoarele soiuri de sfeclă de zahăr:

              Soiul Bod 165 a fost obţinut în anul 1953 la laboratorul de cercetare de pe lângă fabrica de zahăr Bod. Soiul diploid plurigerm Bod 165 a fost obţinut prin selecţie repetată din soiul polonez Buszcsynski CLR, el se caracterizează prin o creştere energică în prima perioadă de vegetaţie şi prin rezistenţă la cercosporioză şi la secetă. Testat în culturi comparative în 5 localităţi alături de alte soiuri străine în anii 1954-1955 soiul Bod 165 a produs cu 11,8-24,9 % zahăr la ha mai mult decât media acestor martori.

                Soiul diploid plurigerm Lovrin 532 a fost creat în 1953 la Staţiunea Experimentală Agricolă Lovrin prin selecţie pe grupe şi selecţie individuală urmată de încrucişări între familii, pornind de la soiul polonez Buszczinski MLR. Soiul Lovrin 532 e rezistent la secetă şi cu un conţinut ridicat în zahăr , fiind un soi mai precoce se pretează la recoltarea mai timpurie. În medie pe 3 ani (1951-1953) soiul Lovrin 532 a depăşit soiul Buszczinski MLR cu 5,1 % la producţia de rădăcini şi  cu 11,7 la producţia de zahăr biologic la ha având şi un conţinut de zahăr cu 0,48  S mai ridicat ca martorul.

               Soiul diploid plurigerm Câmpia Turzii 34( CT-34) a fost obţinut în anul 1953 la Staţiunea Experimentală Agricolă Câmpia Turzii prin selecţie pe grupe şi selecţie individuală urmată de încrucişări între familii pornind de la soiul diploid plurigerm Buszczinski CLR, utilizându-se familii extrase din soiul polonez la Câmpia Turzii, Cluj, Suceava şi Sângeorgiu de Mureş. Soiul Câmpia Turzii 34  e un soi mai tardiv cu rezistenţă bună la cercosporioză. În anii 1954-55 în condiţiile de la Măgurele – Braşov soiul CT-34 a depăşit soiul Buszczinski CLR cu 11,1 % la producţia de rădăcini şi cu 13,4 % la producţia de zahăr.

           Cele 3 soiuri diploide plurigerme nou create ( Bod 165, Lovrin 532 şi CT-34) au fost raionate şi introduse oficial în producţie în 1956, în anul 1960 ele ocupau practic întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă din România.

           La noi în ţară lucrările de ameliorare prin utilizarea poliploidiei au început în1958 la Staţiunea Moara Domnească şi din 1962 au continuat la Staţiunea Braşov, iar din 1967 la ICCS Braşov, Primele 2 soiuri create la noi în ţară prin folosirea poliploidiei au fost Românesc Poli 1şi Românesc Poli 7 care au fost omologate şi introduse în producţie în 1968.

           Soiul anisoploid plurigerm Românesc Poli 1 a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid plurigerm Tetra 1( 4x =36, forma mamă ) cu polenizatorul diploid plurigerm Bod A2 (2x =18).utilizându-se raportul clasic de încrucişare de 3:1.  În medie pe 3 ani (în perioada 1966-69 ) în condiţiile de la Braşov soiul R Poli 1 a depăşit soiul CT-34 ( martor) cu 12,2 % la producţia de rădăcini şi cu 10,4 % la producţia de zahăr.

             Soiul anisoploid plurigerm Românesc Poli 7 a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid plurigerm Tetra 1 cu polenizatorul diploid plurigerm Lovrin 62 /53, utilizându-se acelaşi raport de încrucişare de 3:1.În condiţiile de la Braşov în medie pe 3 ani soiul R Poli 7 a depăşit soiul CT-34 cu 13,6 % la producţia de rădăcini şi cu 14,8 % la producţia de zahăr.

            Soiul anisoploid plurigerm Polirom a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid plurigerm Tetra 2 cu polenizatorul diploid plurigerm CT-34, utilizându-se raportul de încrucişare de 3:1, soiul fiind omologat în anul 1975   .În condiţii de irigare la Catanele jud. Dolj în medie pe 3 ani (1976-78) soiul Polirom a depăşit soiul R Poli 1 cu 4,5 % la producţia de rădăcini şi de zahăr la ha.

            Primul soi poliploid monogerm românesc Monorom a fost creat la Braşov prin încrucişarea hibridului tetraploid monogerm Tetra Mono 2 ( TM-2) cu polenizatorul diploid plurigerm Bod A2 utilizându-se raportul de încrucişare 3:1,  soiul fiind omologat în 1975. În condiţii de irigare la Catanele –Dolj soiul Monorom a depăşit soiul R Poli 1 în medie pe 3 ani cu 4,9  % la producţia de rădăcini şi cu 7,7 % la producţia de zahăr.

            Soiul poliploid monogerm Braşov –519  a fost creat la Braşov prin încrucişarea  hibridului tetraploid monogerm Tetra Mono 4 (TM-4) cu polenizatorul diploid plurigerm CT-34 utilizându-se raportul de încrucişare de 3:1, soiul fiind omologat în 1977 .În medie pe 3 ani la Catanele –Dolj în condiţii de irigare soiul Braşov –519 a depăşit martorul (R Poli 1) cu 7,2% la producţia de rădăcini şi cu 9,7% la producţia de zahăr.

            Din anul 1962 la Staţiunea de Cercetări Agricole Braşov au început lucrări de autofecundare la sfecla de zahăr diploidă plurigermă şi monogermă  obţinându-se linii consangvinizate practic stabilizate în generaţiile I6- I8. Prin încrucişarea a 9 linii consangvinizate diploide plurigerme s-a obţinut hibridul sintetic plurigerm Braşov care a fost omologat în anul 1975. .În condiţiile de la Braşov în medie pe 3 ani ( în perioada 1973-75) hibridul Braşov a depăşit soiul R Poli 7 cu 13% la producţia de rădăcini şi cu 14 % la producţia de zahăr.

            Hibridul sintetic monogerm  Stupini 2M a fost obţinut tot la ICCS Braşov prin încrucişarea a 10 linii consangvinizate diploide monogerme din generaţia I 8 , hibridul fiind omologat în anul 1977.În medie pe 3 ani în condiţiile de la Braşov hibridul Stupini a depăşit soiul R Poli 7 cu 13% la producţia de rădăcini şi cu 12% la producţia de zahăr / ha.

             Soiul diploid monogerm Bârsa a fost creat la SCPCSZ Braşov prin încrucişarea a 5 familii diploide monogerme  fertile de sfeclă de zahăr. Bârsa este un soi de tip NZ omologat în anul 1988 care are un conţinut de zahăr extractibil superior celorlalte soiuri româneşti omologate anterior şi un sistem  mai simplu de producere a seminţei comerciale. În medie pe 10 ani( în perioada 1989-98) în condiţiile de la Braşov Bârsa a depăşit martorul Braşov –519 cu 10,6% la producţia de rădăcini şi cu 15,1% la producţia de zahăr alb /ha.

.         În anul 1994 a fost omologat soiul trilinial triploid monogerm Andra- primul soi românesc de sfeclă de zahăr creat pe bază de androsterilitate plasmogenică. Soiul Andra a fost obţinut la Braşov prin încrucişarea unui hibrid simplu androsteril diploid monogerm cu un polenizator tetraploid plurigerm de tip Z, utilizându-se raportul clasic de încrucişare 3:1. Andra este un soi de tip NZ-Z cu o rată de acumulare a zahărului ridicată şi cu un conţinut în K, Na, şi N vătămător mai scăzut ca martorul (Braşov-519) permiţând un randament de extracţie mai ridicat în fabricile de zahăr. În medie, pe 5 ani (1989-1994), soiul Andra a depăşit soiul Braşov-519 cu 9,7% la producţia de rădăcini şi cu 24.2% la producţia de zahăr alb.

            Soiul diploid monogerm Florentina creat la ICPCISZSD Fundulea şi omologat în 1999 a fost obţinut prin încrucişarea unui hibrid simplu androsteril diploid monogerm cu un polenizator diploid plurigerm. În condiţii de irigare, la Fundulea, în medie pe 3 ani (1997-1999) soiul Florentina a depăşit soiul Braşov-519 cu 9.0 % la producţia de rădăcini şi cu 8,0 % la producţia de zahăr.

              Practic în perioada 1960 –1991 întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr în ţară era ocupată de soiuri româneşti, după 1991 s-au importat şi cultivat şi soiuri străine dar până în 2000 peste 68% din suprafaţă era cultivată cu soiuri româneşti.                       

              De pe un ha cultivat cu sfeclă de zahăr se realizează pe lângă producţia principală de 30 t rădăcini şi cca 20 t frunze şi colete  care alături de cantitatea de 24 t borhot umed rezultat constituie o sursă valoroasă de furajare pentru bovine şi ovine în zonele de cultură ale sfeclei de zahăr. În aceste zone   cultivatorii de sfeclă erau şi crescători de animale şi ei au realizat câştiguri frumoase din îmbinarea acestor îndeletniciri .Până după al doilea război mondial fabricile de zahăr aveau şi îngrăşătorii de bovine în care valorificau eficient subprodusele sfeclei de zahăr. 



 
 
 
 
POWERED BY CANADY-SOFT